Calitatea produsului finit

Dupa cum spuneam in postarea anterioara, m-am intors inapoi la serigrafia mea. Da, e mult mai satisfacatoare, dar azi am mers un pic prea departe. Am imprimat 7 culori pe un carusel manual de 4 culori.

Pare imposibil, stiu, dar dupa multe ajustari am reusit un CMYK oribi in semitonuri (halftone?) pe niste rame developate acum cateva zile pentru tricouri albe. De data asta am atacat direct un tricou negru, doar ca sa-mi masor puterile cu mine insumi. 

Am zis ca e un CMYK oribil desi i-am facut poze si m-am laudat cu el pe unde am apucat. Dar la finalul zilei m-am gandit sa il asez poza langa poza cu imprimeul HTV de acum doua zile. Definitia imaginii e de la cer la pamant. Dacam am avut halftone de 38 DPI pentru serigrafie, imprimanta a printat pe HTV fara probleme exact la rezolutia la care era imprimeul, fara halftone (semitonuri?!) fara nimic.

Cateva imagini mai jos ca sa va delectati. Cine castiga? Folia cu aspect de hartie si claritate maxima? Sau imaginea printata punct cu punct cu semitonuri de albastru roz galben si negru adunate intr-un cluster pe care creierul nostru il descifreaza cu usurinta? Mindfucking, huh?

Pana la urma chiar conteaza ce imi place mie sau ce place unuia sau altuia? Conteaza la sfarsitul zilei sa vinzi un produs finit de o calitate superioara. Pentru ca pana la urma asta vrem toti, atunci cand mergem sa ne cumparam un aspirator, nu-i asa?